Dacă e să am nostalgii din lunga perioadă de muncă prin televiziuni, cea mai înduioșătoare e legată de momentul acela special, când pregătirea buletinului de știri era pe sfârșite, mai erau vreo trei minute până la intrarea în direct și, înainte de activarea mos-ului (funcția ENPS prin care materialele video, grafica si textul capetelor video erau trimise automat în serverele de emisie) mai aruncam o privire peste titluri și peste primele cuvinte ale capetelor video. Era, cum ar veni, ultima șansă de a pune ceva plusvaloare unor știri altminteri destul de terne și total lipsite de semnificație. 

Până la urmă, în câte feluri poți ”vinde” știrea că o babă a fost lovită de o mașină pe trecerea de pietoni?

Poți spune, ca la TVR: 

”O femeie în vârstă de 82 de ani se zbate între viață și moarte la spitalul de urgențe din Capitală după ce un autoturism condus de un șofer aflat sub influența băuturilor alcoolice a lovit-o în plin pe o trecere de pietoni”

Sau poți spune ca la RTV: ”O femeie de 82 de ani a zburat pentru prima oară în viață cu elicopterul. Din păcate, acesta ar putea fi ultimul ei drum. Un echipaj SMURD a dus-o de urgența la spital după ce a fost spulberată pe o trecere de pietoni…”

Dacă pui și titlul ”Cu capul în nori, pe ultimul drum” te-ai scos! Musai să lași virgula aclo unde e, ca altminteri n-ai haz.

Titlul acestei postări a venit de undeva, din întunecimile creierului meu rămase fidele unui jurnalism romantic, în care limita era fixată doar de propria imaginație.

Așa cum deja v-ați prins, postarea asta nu este despre Codruța, ci despre vizualizarea imaginilor procesate în vederea folosirii lor ca input într-o rețea neuronală.

Mai precis, despre cum se pot vedea, la propriu, elementele matricii (sau matricei?) unei imagini.

Am descărcat de pe net o poză color a Codruței Kovesi (aia de la inceputul postarii) și am pus-o pe desktop că e mai ușor de găsit.  Apoi am făcut-o alb-negru (tonuri de gri) și i-am modificat dimensiunile la unele mai accesibile .

 #import modulele necesare

import matplotlib.pyplot as plt

%matplotlib inline

import numpy as np

from skimage.io import imread

from skimage.transform import resize

#incarc o imagine. Oroginal, este o fotografie color, insa incarcarea o fac in alb-negru (tonuri de gri)

image = imread(‘/Users/dan/Desktop/codrutza.jpg’,as_grey=True)

image = resize(image,(56,56),mode=’reflect’)

print(‘Aceasta imagine este de tipul: ‘,type(image), ‘si are dimensiunile:’, image.shape)

plt.imshow(image,cmap=’gray’)

Rezultatul e o Codruță mai mică:

Apoi am scris o funcție care să-mi arate, concret, intensitatea tonului de gri din fiecare pixel în parte:

#hai sa vedem si pixelii

def vezi_pixeli(img, ax):

    ax.imshow(img, cmap=’gray’)

    width, height = img.shape

    thresh = img.max()/2.5

    for x in range(width):

        for y in range(height):

            ax.annotate(str(round(img[x][y],2)), xy=(y,x),

                        horizontalalignment=’center’,

                        verticalalignment=’center’,

                        color=’white’ if img[x][y]<thresh else ‘black’)

fig = plt.figure(figsize = (24,24))

ax = fig.add_subplot(111)

vezi_pixeli(image, ax)

Iar rezultatul e ăsta:

Pe fiecare pixel al imaginii este scris un numar (intensitatea tonului de gri).

Acum se vede clar cum o imagine poate fi inteleasa matematic ca o matrice. In cazul meu, o matrice cu 56 de linii si 56 de coloane

Eu zic că rezultatul ăsta îi poate ajuta pe cei cu imaginația matematică la pământ să-și reprezinte mai bine procesul prin care o imagine devine un șir de numere aranjate sub forma unei matrici cu care, mai apoi, se pot face toate operațiile matematice imaginabile. 

#vezi_pixeli – dacă n-ai ce face weekendul ăsta! Tot codul e aici:

http://musetoiu.ro/wp-content/uploads/2018/05/pixeli_codrutza-1024x1022.pnghttp://musetoiu.ro/wp-content/uploads/2018/05/pixeli_codrutza-150x150.pngdan musetoiuCărţiMLdna,laura codruta kovesi,python
Dacă e să am nostalgii din lunga perioadă de muncă prin televiziuni, cea mai înduioșătoare e legată de momentul acela special, când pregătirea buletinului de știri era pe sfârșite, mai erau vreo trei minute până la intrarea în direct și, înainte de activarea mos-ului (funcția ENPS prin care materialele...