La 50 de ani de la războiul de 6 zile în care Israelul a învins armatele arabe, şi-a mărit de patru ori teritoriul şi s-a poziţionat ca cea mai importantă putere militară a regiunii, Centrul Woodrow Wilson din Washington DC a dat publicităţii o serie de documente care ne spun că a existat şi o dimensiune nucleară a conflictului, până acum foarte bine ascunsă cercetătorilor şi publicului larg.

Pe scurt, documentele arată că Israelul a reuşit în puţinele zile de escaladare a conflictului, să accelereze programul său nuclear până acolo încât să reuşească asamblarea unui dispozitiv funcţional şi să pună la punct planul operaţional de lovire nucleară a Sinaiului, încă nu se ştie dacă în scop de intimidare a armatelor arabe (test nuclear) sau pur şi simplu ca acţiune militară. Un plan cu nume de cod Shimshon.

Totul s-a petrecut la Negev Nuclear Research Center din Dimona (KAMAG) – în fotografia de mai sus – după ce, în 1966, cu nici un an înainte de război, centrul de cercetare a fost lipit de Weapons Development Authority (RAFAEL) sub o singură autoritate, cea a profesorului Israel Dostrovsky de la Weizmann Institute. Dostrovsky se subordona doar premierului de atunci, Levi Eshkol, un politician care asigura Knessetul şi restul lumii că „nu Israelul va fi primul care va introduce arme nucleare în Orientul Mijlociu”.

Oricum, documentele scoase la iveală zilele trecute în Washingon DC merită studiate. După cum merită analizat şi contextul în care, dintr-o dată, un subiect tabu cum este cel legat de capabilităţile nucleare ale Israelului, devine public fix acum.

http://musetoiu.ro/wp-content/uploads/2017/06/reactor-dimona.jpghttp://musetoiu.ro/wp-content/uploads/2017/06/reactor-dimona-150x150.jpgdan musetoiuRevista preseiisrael,nuclear,shimshon
La 50 de ani de la războiul de 6 zile în care Israelul a învins armatele arabe, şi-a mărit de patru ori teritoriul şi s-a poziţionat ca cea mai importantă putere militară a regiunii, Centrul Woodrow Wilson din Washington DC a dat publicităţii o serie de documente care ne...