Puţine lecturi au avut darul să mă şocheze în halul în care m-a şocat cartea asta, citită în engleză, în variantă electronică, la recomandarea unui prieten sictirit de aparentul meu fundamentalism ortodox auto-suficient. La nivel emoţional, am trăit exact aceeaşi senzaţie ca atunci când am privit prima oară printr-un telescop şi am văzut cu ochii mei cum mă învârt ca prostul, cu tot cu Terra, printr-un hău fără alte puncte de sprijin în afara celor imaginate de mine: mi s-au înmuiat picioarele şi m-am aşezat pe jos ca să nu cad.

Băiatul ăsta zice aşa, în traducerea mea neliterară, dar corectă: „Pentru prima oară în istorie, epidemiile, foametea şi războiul sunt chestiuni pe care le putem controla. Pentru prima oară în istorie, numărul oamenilor care mor pentru că mănâncă prea mult este mai mare decât al oamenilor care mor pentru că mănâncă prea puţin. Mai mulţi oameni mor de bătrâneţe decât din cauza bolilor. Se sinucid mai mulţi oameni decât sunt ucişi de soldaţi, terorişti şi criminali laolaltă”.

Şocantă, deşi nu chiar nouă, este concluzia: dacă vechile probleme s-au rezolvat, hai să vedem care este următoarea pe listă. Simplu: Nemurirea! Cu N mare!

Modificări relativ mici în gene, hormoni şi neuroni au fost de ajuns să transforme Homo Erectus – care nu putea produce nimic mai impresionant decât un set de cuţite sau săgeţi – în Homo Sapiens – care produce nave spaţiale şi computere. Cine ne spune că Sapiens este finalul evoluţiei? Şi dacă nu e, atunci ce urmează?”

Zice Yuval Noah Harari, pe bună dreptate, că omenirea e pe punctul de a încăleca linia care-l desparte pe „Homo Sapiens” de „Homo Deus”. (mai citiţi şi voi reviste de ştiinţă :))))

Să nu rămâneţi cu impresia că urmează zugravirea unui soi de Disneyland că nu e aşa. Harari spune într-adevăr că Nemurirea va deveni curând posibilă bio-tehnologic, ne vom bucura cu toţii, dar asta nu înseamnmă că va fi accesibilă pentru toată lumea.

Încet-încet, din ce în ce mai mulţi oameni îşi vor abandona job-urile, vor lăsa deciziile în seama calculatoarelor şi algoritmilor. Aceste <mase inutile> vor rămâne adiacente transformării lui Homo Sapiens în Homo Deus şi-şi vor căuta fericirea în droguri şi realitate virtuală. Ca un vânător neaderthalian pe Wall Street. Doar cei super-bogaţi vor intra în posesia adevăratei recompense oferite de saltul tehnologic, vor controla evoluţia cu designuri inteligente, îşi vor programa genomul, eventual îl vor integra cu maşinării. Cei super-bogaţi vor evolua în ceva ce n-a mai fost: Homo Deus!”

Harari prezice şi sfârşitul liberalismului democratic, pe care îl vede înlocuit cu un fel de tehno-religie, „dataism”.

Pun pariu că aţi vrea să-l cunoaşteţi pe băiatul ăsta, ale cărui cărţi I-au şocat şi pe alţii, cum ar fi Bill Gates sau Barak Obama, aşa că vedeţi-l în toată splendoarea aici:

 

http://musetoiu.ro/wp-content/uploads/2017/06/yuval-noah-harari.jpghttp://musetoiu.ro/wp-content/uploads/2017/06/yuval-noah-harari-150x150.jpgdan musetoiuCărţihomo deus,yuval noah harari
Puţine lecturi au avut darul să mă şocheze în halul în care m-a şocat cartea asta, citită în engleză, în variantă electronică, la recomandarea unui prieten sictirit de aparentul meu fundamentalism ortodox auto-suficient. La nivel emoţional, am trăit exact aceeaşi senzaţie ca atunci când am privit prima oară printr-un...